Arhitectura Romana
Organizand un vast imperiu, construind drumuri, poduri, viaducte si apeducte, romanii au cladit orase cu o urbanistica perfecta, atat in Italia cat si in tarile cucerite. Arta lor este pusa in primul rand in slujba preamaririi ideii de putere (imperium), in slujba glorificarii statului si capitalei sale.
Organizand un vast imperiu, construind drumuri, poduri, viaducte si apeducte, romanii au cladit orase cu o urbanistica perfecta, atat in Italia cat si in tarile cucerite. Arta lor este pusa in primul rand in slujba preamaririi ideii de putere (imperium), in slujba glorificarii statului si capitalei sale.
Arta trebuie sa starneasca admiratie pentru statul si poporul roman si sa indeplineasca un scop de utilitate publica. Totodata ea servea pe aristocratii imperiului roman, pe conducatorii din Italia si din provinciile noi, cucerite de romani, pe proprietarii de pamanturi si pe proprietarii sclavilor adusi in Italia ca prizonieri de razboi, pe aceia care se imbogateau de pe urma comertului, etc.
Arta romana s-a dezvoltat la inceput la Roma, primul oras-stat roman. Cu timpul, aceasta arta a patruns in toata Italia si de acolo, mai departe, in provinciile romane. La formarea artei romane au contribuit si unele elemente locale din provinciile cucerite. Astfel, mai intai Etrucia, in perioada republicana a Romei, apoi Grecia, in epoca ei imperiala, provincii cu traditii cultural artistice puternice, care au influentat mult arta romana.
Ea a luat diferite elemente din arta altor popoare, contopindu-le intr-un tot unitar, nou, original. Romanii au stiut ce sa ia, cum sa ia si cat sa ia din cultura popoarelor cucerite pentru a-si face arta lor. Arta aceasta a inflorit intr-un timp scurt. Perioada ei de apogeu se situeaza spre sfarsitul secolului I i.e.n., in timpul imperiului lui August si al Antoninilor . Arta romana s-a dezvoltat o data cu puterea economico-politica si militara a statului sclavagist roman si a fost servita rosturilor acestei puteri.
Aceste orase erau foarte civilizate. Aveau strazi pavate cu bolovani de rau sau cu lespezi, aveau si canale de scurgere pentru apa murdara si conducte de piatra pentru apa de baut si de spalat, adusa de la mari departari. Pentru a aduce din munti apa curata necesara consumului de la orase, arhitectii au construit apeducte, un fel de jgheaburi mari de piatra, lungi de zeci de kilometri, sustinute de stalpi grosi de zid, legati intre ei cu arcade, adesea in semicerc.
Cunoscut este apeductul care aducea apa la Roma, construit in timpul imparatului Claudius sau dintre cele construite in alte provincii romane, ca apeductul de la Pont du Gard din Franta. Fiindca acest apeduct trebuia sa treaca peste un rau, el a fost sustinut de trei randuri de stalpi, legati prin trei randuri de arcuri (in trei etaje). Este o constructie impunatoare, care, desi este pura inginerie, fiind vorba doar de utilitate, are si un aspect estetic.
Fiecare oras isi avea forumul sau. La Roma s-au construit mai multe forumuri. Mai insemnate au fost forumurile lui Augustus si al lui Traian. Erau incinde de forma dreptunghiulara, si inconjurate de ziduri. In interior aveau coloane, unite in partea superioara prin lespezi de marmura. Forumurile adaposteau constructii diverse : arcuri de triumf, temple, altare, statui etc. Cu timpul s-a generalizat obiceiul ca pentru imparati, guvernatorii sau generalii care se intorceau victoriosi din razboaie, sa se construiasca arcuri de triumf, care sa comemoreze victoriile lor.
In diferitele parti ale imperiului se gaseau asemenea constructii. Cele mai insemnate s-au ridicat la Roma, capitala imperiului. Ale lui Titus, Septimiu Sever si al lui Constantin cel Mare, sunt cele mai bine pastrate. Un arc de triumf avea piloni mari, legati (in partea superioara) prin arcuri de zidarie. Deasupra, zidaria constructiei era terminata in linie dreapta. Suprafetele pilonilor si a partilor superioare erau impodobite cu reliefuri, cu inscriptii si ornamente.
S-au construit arcuri de triumf, cu una sau cu trei deschideri. In acest caz, pe langa arcul principal, care era mai mare, la constructie se adaugau doua arcuri laterale mai joase. Asa este arcul zis al lui Constantin. Tot in amintirea razboaielor victorioase purtate de imparatii romani, s-au construit columnele.
Ele erau mari constructii cu aspect cilindric, depasind adesea, cu postament cu tot, inaltimea de 20 de metri. In partea de sus a columnelor se gasea de obicei statuia imparatului in vesminte de razboinic. Pe partea cilindrica, de jos in sus, continuu, in spirala, se desfasurau frize cu basoreliefuri.
Arta romana s-a dezvoltat la inceput la Roma, primul oras-stat roman. Cu timpul, aceasta arta a patruns in toata Italia si de acolo, mai departe, in provinciile romane. La formarea artei romane au contribuit si unele elemente locale din provinciile cucerite. Astfel, mai intai Etrucia, in perioada republicana a Romei, apoi Grecia, in epoca ei imperiala, provincii cu traditii cultural artistice puternice, care au influentat mult arta romana.
Ea a luat diferite elemente din arta altor popoare, contopindu-le intr-un tot unitar, nou, original. Romanii au stiut ce sa ia, cum sa ia si cat sa ia din cultura popoarelor cucerite pentru a-si face arta lor. Arta aceasta a inflorit intr-un timp scurt. Perioada ei de apogeu se situeaza spre sfarsitul secolului I i.e.n., in timpul imperiului lui August si al Antoninilor . Arta romana s-a dezvoltat o data cu puterea economico-politica si militara a statului sclavagist roman si a fost servita rosturilor acestei puteri.
Aceste orase erau foarte civilizate. Aveau strazi pavate cu bolovani de rau sau cu lespezi, aveau si canale de scurgere pentru apa murdara si conducte de piatra pentru apa de baut si de spalat, adusa de la mari departari. Pentru a aduce din munti apa curata necesara consumului de la orase, arhitectii au construit apeducte, un fel de jgheaburi mari de piatra, lungi de zeci de kilometri, sustinute de stalpi grosi de zid, legati intre ei cu arcade, adesea in semicerc.
Cunoscut este apeductul care aducea apa la Roma, construit in timpul imparatului Claudius sau dintre cele construite in alte provincii romane, ca apeductul de la Pont du Gard din Franta. Fiindca acest apeduct trebuia sa treaca peste un rau, el a fost sustinut de trei randuri de stalpi, legati prin trei randuri de arcuri (in trei etaje). Este o constructie impunatoare, care, desi este pura inginerie, fiind vorba doar de utilitate, are si un aspect estetic.
Fiecare oras isi avea forumul sau. La Roma s-au construit mai multe forumuri. Mai insemnate au fost forumurile lui Augustus si al lui Traian. Erau incinde de forma dreptunghiulara, si inconjurate de ziduri. In interior aveau coloane, unite in partea superioara prin lespezi de marmura. Forumurile adaposteau constructii diverse : arcuri de triumf, temple, altare, statui etc. Cu timpul s-a generalizat obiceiul ca pentru imparati, guvernatorii sau generalii care se intorceau victoriosi din razboaie, sa se construiasca arcuri de triumf, care sa comemoreze victoriile lor.
In diferitele parti ale imperiului se gaseau asemenea constructii. Cele mai insemnate s-au ridicat la Roma, capitala imperiului. Ale lui Titus, Septimiu Sever si al lui Constantin cel Mare, sunt cele mai bine pastrate. Un arc de triumf avea piloni mari, legati (in partea superioara) prin arcuri de zidarie. Deasupra, zidaria constructiei era terminata in linie dreapta. Suprafetele pilonilor si a partilor superioare erau impodobite cu reliefuri, cu inscriptii si ornamente.
S-au construit arcuri de triumf, cu una sau cu trei deschideri. In acest caz, pe langa arcul principal, care era mai mare, la constructie se adaugau doua arcuri laterale mai joase. Asa este arcul zis al lui Constantin. Tot in amintirea razboaielor victorioase purtate de imparatii romani, s-au construit columnele.
Ele erau mari constructii cu aspect cilindric, depasind adesea, cu postament cu tot, inaltimea de 20 de metri. In partea de sus a columnelor se gasea de obicei statuia imparatului in vesminte de razboinic. Pe partea cilindrica, de jos in sus, continuu, in spirala, se desfasurau frize cu basoreliefuri.
